Cum s-a nascut Daris… cam asa:
Sambata dimineata, 11 iulie, 7 am, 39 saptamani... ah, azi avem petrecere, avem Baby Shower, mai dorm nitel, ca si asa m-am culcat pe la 5 dimineata. Dar nu, ceva e ciudat... hmmm.. da “ciudatul” ala era ca incepem sa fac pipi in pat. Imi dau reama ca de fapt pipi un prea e pipi, e altceva… oh, I’m leaking, adica ma scurg! Oare?! Neh, n-are cum azi, ti-am zis, azi avem Baby Shower deci un. Mai bag un somn, desi imi puneam intrebari, Oare? Sa fie? Vine? Azi? Boon, mai dorm pan’ la 11 si ceva cand, din nou.. bei da chiar ma pis!
Ii zic lui Luis el… neh, un cred, pai nici eu dar hai sa sun la dr!
Tzar tzar… dr: “ai apa pan’ la picioare?” “nu, asa nitel parca fac pipi” “eh atunci i-okei, io ma duc la spital, intr-o ora te sun si ne vedem la cabinet la mine” (ca era mai aproape de casa mea decat sa ma duc io pan’ la ea la spital)
Deci inseamna ca vine Daris? Oare? Boon, ajung la cabinet, nitel speriata, dar dr mea e un relax total, doar asa m-a tinut toata sarcina… “nu te preocupa de nimic, am eu grija de tot!”
Concluzie: membrane fisurate, daca nu am dureri pana duminica dimineata ne vedem la spital, nastere indusa (pericol de infectie mai mult de 24 de ore cu apa rupta). Aoleu, n-am cumparat gogosarii, adica chilotii de spital si Snickersu’ (in timpul sarcinii dr. imi zicea ca toate pacientele ei baga un snickers in timpul travaliului si se pun pe treaba imediat fetele, tac pac, e un truc de-al ei).
Bon, acasa, nu dureri, ceva emotii. Pe la 3-4 ma incearca asa dureri de spinare, stau in pat si chatuiesc, olei in vreo 2 ore imi vin fetele la petrecere. Dupa vreo ora deja nu mai aveam chef, un discomfort general, asa ca la menstruatie dar tot fara contractii. Eu cu dr-a ne conversam la fiecare ora.. ea e de garda, dar deh, in alt spital, nu in cel in care nasc eu, mm problems, oare cum facem?
Pe la 6-7 sunt fresh, aranjata, imi vin fetele, facem concursuri, dam premii, halim, vorbim despre sarcina... in timpul asta Daris deja inota spre tarm, dadea din picioruse de o simteam tot mai des. O sun pe dr... „am contractii!” ea: „foarte bine, hai sa te vaz la moaca din nou (adica moaca lu’ Daris de fapt)”. Totul bine, colul sters, e pe vine, mai am timp de-o vorba cu fetele si apoi imi vad de ale mele!
Pe la 10 pm deja toti invitatii voiau sa plece, io.. „nuuu, ca n-am chef sa ma duc la spital”. Desi numaram contractiile impreuna, ba la 10, ba la 7, ba la 5 minute ... regulate oooh that’s it! Suna iar la dr, zice... „daca te duci direct la spital, am vorbit cu tipul de garda, te primeste si vin si eu... sau cum vrei, poti sa vii iar la cabinet intai la mine si apoi la spital”. Eu, cum ma tineam ca raia de ea, la cabinet taica, ce spital, cu oameni necunoscuti... si mai vine si ma ia si de acasa, in camioneta ei de traficant, si io ies cu baloane si sclipici pe mine, deh, de la petrecere.
Bon, 11. 30 pm... dilatatie 1 cm, oh, asa putin? „Ne vedem peste vreo 2 ore, la spital” (intre timp venise ea cu ideea sa schimbam spitalul, la General, unde lucra cumnatu, si era si de garda, ca sa nu ne mai incurcam cu alt anestezist)
Acasa, deja ma simteam cam aiurea dar deh, aveam planificat ca asa tre’ sa fie, chiar ma obisnuisem cu contractiile! Ma mai invart prin casa, ba o soseta in bagaj, ba un prosop afara, ba un telefon ca sa aranjez cu spitalul, ce mai, nu aveam chef de dus si asta e. Ma mai bag la un dush. Si asta a fost... nu mai voiam sa ies, nu imi dadusem seama cand trecusem de la contractii suportabile la alea de ma indoiau de spate. Ies de la dush, ma arunc in pat, bine si confortabil, si Pancho vine si imi tine companie: Miau! Zice el si eu.. da, n-am chef sa mai plec nici eu!
Ies din casa pe la 2.15 am, taras-grabis. Eu ma gandeam: „Doamne, sa am vreun 3-4 de dilatatie ca sa poata sa imi puna epidurala aia, caci de-aiurea nu am chef sa ocup paturile alea!” Ma misc intre 2 contractii, caci in timp ce ... ma tineam cu mana de perete, nu mergea sa dau pasu’ inainte. Intru. Frig de mori in cabinetul ala. Sa vedem... aoleu, ai dilatatie 8! „Ceee? 8?” Vine alta dr. cam de-o varsta cu mine... care ma ia, „ah, tu esti cumnata lui Alex, nu? Mi-a zis ca vii!” dupa care... „8 spre 9, gata, direct in sala de nasteri!” Eu strigam numai „mai e timp pentru epidurala??? Mai e, nu-i asa?” Vine Luis, imi ia inelele si chestiile personale, suna la dr noastra, eu deja in drum spre sala, trec pe langa o camera, intorc capul, vad sange garla, „eh, la mine nu-i asa, n-am treaba, is ok!” („curaj gaina ca te tai!”)
(prima poza facuta la cateva minute de la nastere)
Sambata dimineata, 11 iulie, 7 am, 39 saptamani... ah, azi avem petrecere, avem Baby Shower, mai dorm nitel, ca si asa m-am culcat pe la 5 dimineata. Dar nu, ceva e ciudat... hmmm.. da “ciudatul” ala era ca incepem sa fac pipi in pat. Imi dau reama ca de fapt pipi un prea e pipi, e altceva… oh, I’m leaking, adica ma scurg! Oare?! Neh, n-are cum azi, ti-am zis, azi avem Baby Shower deci un. Mai bag un somn, desi imi puneam intrebari, Oare? Sa fie? Vine? Azi? Boon, mai dorm pan’ la 11 si ceva cand, din nou.. bei da chiar ma pis!
Ii zic lui Luis el… neh, un cred, pai nici eu dar hai sa sun la dr!
Tzar tzar… dr: “ai apa pan’ la picioare?” “nu, asa nitel parca fac pipi” “eh atunci i-okei, io ma duc la spital, intr-o ora te sun si ne vedem la cabinet la mine” (ca era mai aproape de casa mea decat sa ma duc io pan’ la ea la spital)
Deci inseamna ca vine Daris? Oare? Boon, ajung la cabinet, nitel speriata, dar dr mea e un relax total, doar asa m-a tinut toata sarcina… “nu te preocupa de nimic, am eu grija de tot!”
Concluzie: membrane fisurate, daca nu am dureri pana duminica dimineata ne vedem la spital, nastere indusa (pericol de infectie mai mult de 24 de ore cu apa rupta). Aoleu, n-am cumparat gogosarii, adica chilotii de spital si Snickersu’ (in timpul sarcinii dr. imi zicea ca toate pacientele ei baga un snickers in timpul travaliului si se pun pe treaba imediat fetele, tac pac, e un truc de-al ei).
Bon, acasa, nu dureri, ceva emotii. Pe la 3-4 ma incearca asa dureri de spinare, stau in pat si chatuiesc, olei in vreo 2 ore imi vin fetele la petrecere. Dupa vreo ora deja nu mai aveam chef, un discomfort general, asa ca la menstruatie dar tot fara contractii. Eu cu dr-a ne conversam la fiecare ora.. ea e de garda, dar deh, in alt spital, nu in cel in care nasc eu, mm problems, oare cum facem?
Pe la 6-7 sunt fresh, aranjata, imi vin fetele, facem concursuri, dam premii, halim, vorbim despre sarcina... in timpul asta Daris deja inota spre tarm, dadea din picioruse de o simteam tot mai des. O sun pe dr... „am contractii!” ea: „foarte bine, hai sa te vaz la moaca din nou (adica moaca lu’ Daris de fapt)”. Totul bine, colul sters, e pe vine, mai am timp de-o vorba cu fetele si apoi imi vad de ale mele!
Pe la 10 pm deja toti invitatii voiau sa plece, io.. „nuuu, ca n-am chef sa ma duc la spital”. Desi numaram contractiile impreuna, ba la 10, ba la 7, ba la 5 minute ... regulate oooh that’s it! Suna iar la dr, zice... „daca te duci direct la spital, am vorbit cu tipul de garda, te primeste si vin si eu... sau cum vrei, poti sa vii iar la cabinet intai la mine si apoi la spital”. Eu, cum ma tineam ca raia de ea, la cabinet taica, ce spital, cu oameni necunoscuti... si mai vine si ma ia si de acasa, in camioneta ei de traficant, si io ies cu baloane si sclipici pe mine, deh, de la petrecere.
Bon, 11. 30 pm... dilatatie 1 cm, oh, asa putin? „Ne vedem peste vreo 2 ore, la spital” (intre timp venise ea cu ideea sa schimbam spitalul, la General, unde lucra cumnatu, si era si de garda, ca sa nu ne mai incurcam cu alt anestezist)
Acasa, deja ma simteam cam aiurea dar deh, aveam planificat ca asa tre’ sa fie, chiar ma obisnuisem cu contractiile! Ma mai invart prin casa, ba o soseta in bagaj, ba un prosop afara, ba un telefon ca sa aranjez cu spitalul, ce mai, nu aveam chef de dus si asta e. Ma mai bag la un dush. Si asta a fost... nu mai voiam sa ies, nu imi dadusem seama cand trecusem de la contractii suportabile la alea de ma indoiau de spate. Ies de la dush, ma arunc in pat, bine si confortabil, si Pancho vine si imi tine companie: Miau! Zice el si eu.. da, n-am chef sa mai plec nici eu!
Ies din casa pe la 2.15 am, taras-grabis. Eu ma gandeam: „Doamne, sa am vreun 3-4 de dilatatie ca sa poata sa imi puna epidurala aia, caci de-aiurea nu am chef sa ocup paturile alea!” Ma misc intre 2 contractii, caci in timp ce ... ma tineam cu mana de perete, nu mergea sa dau pasu’ inainte. Intru. Frig de mori in cabinetul ala. Sa vedem... aoleu, ai dilatatie 8! „Ceee? 8?” Vine alta dr. cam de-o varsta cu mine... care ma ia, „ah, tu esti cumnata lui Alex, nu? Mi-a zis ca vii!” dupa care... „8 spre 9, gata, direct in sala de nasteri!” Eu strigam numai „mai e timp pentru epidurala??? Mai e, nu-i asa?” Vine Luis, imi ia inelele si chestiile personale, suna la dr noastra, eu deja in drum spre sala, trec pe langa o camera, intorc capul, vad sange garla, „eh, la mine nu-i asa, n-am treaba, is ok!” („curaj gaina ca te tai!”)
(prima poza facuta la cateva minute de la nastere)
No comments:
Post a Comment