majoritatea materialelor informative vorbesc despre legatura neegalabila care se creeaza intre mama si copil in momentul alaptarii. Nu inceteaza sa sublinieze nici acea placere pe care o simte mama cand puiul ei sta la piept. Se zice ca e un sentiment unic, pe care nu il poti compara cu nimic.
Bun pan' aici: am nascut, am alaptat si am asteptat.. acel sentiment.
O fi oare acea durere de inceput cand nu stie cum sa apuce bine sanul? Nu!
O fi atunci cand te trage cu gura de mamelon si ti-l intinde de parca ar fi guma de mestecat? Tot nu. Atunci tot ce simti e doar durere.
O fi sentimentul ala cand nu stii stresat: oare am suficient lapte, ii ajunge, mai vrea, sa satura, atunci de ce plange daca are... etc?
Nici asta.
Asa ca dupa vreo luna jumate' de alaptat exclusiv am declarat: dacar ar fi lapte matern de cumparat, nu as ezita sa il insfac de pe primul raft si sa il pun in biberon si voilá! Problema rezolvata.
Nu ca nu mai voiam sa o alaptez pe Daris, nu mi-a trecut nici un moment prin cap asa ceva, nu ca ma deranja, nici macar nu mai aveam problemele de incepu, cu durere, inconfort etc, dar pur si simplu nu gaseam "acel ceva" in actul alaptarii.
Ei bine, timpu trece, avem 2 luni jumate, totul normal, ca inainte, insa vine ceva, vine.. asa de la nada, din senin... vine acel sentiment, acea placere, simt acel bonding pe care nu il creezi in nici un alt moment! Am simtit pt. prima data ceea ce altii comentau cu atata pasiune: acel sentiment incomparabil. A venit asa: in primul rand nu l-am mai cautat si c m important.. am acordat atentie actului in sine, adica nu tv nu pc in timp ce alaptam, ci numai eu si Daris. Acea privire inocenta, ochii cautand in gol, care se rotesc ca 2 bile de cristal si buzele care se misca intr-un ritm constant, un oftat adanc... asta iti da acel sentiment pe care nu il gaseam inainte. E o senzatie unica, o emotie incomparabila. O iubesc!
2 comments:
Puteam sa jur c-am comentat in alta zi la postarea asta, acu ori a disparut, ori e pe la alta :)))
'Nywayz ziceam ca ai descris minunat... ochisorii, privirea, buzitele... Si o sa fie din ce in ce mai frumos, pe masura ce va creste.
Pupam Daris cea frumoasa!
Anais ( http://www.anaisanoukbadina.com ) a fost o sugacia de prima mana. La 30 de minute dupa ce s-a nascut mi-a pus-o moasa la san si totul a mers ca uns. Nu tu dureri, nu tu traume din alea cu desfundat canale. Totul a fost un vis iar acum Anais are aproape 9 luni si in continuare mancam aproape exclusiv de la san (mancarea solida este asa de desert, de moft). 3 -5 lingurite ca sa nu se supere mami ca gateste degeaba...
Din punctul meu de vedere alaptatul este cel mai frumos lucru de pe lume. Cand pediatrul mi-a zis la 6 luni ca intr-o saptamana copilul trebuie sa manace 3 mse/zi si sa suga doar dimineata si seaea m-au apucat depresiile. Am plans o tura apoi am incercat sa ma obisnuiesc cu ideea insa nu am reusit nici pana acum...
http://www.anaisanoukbadina.com
eu@anaisanoukbadina.com
Post a Comment