Cum s-a nascut Daris II

Sala de nasteri: in primul rand, mor de friiig! O asistenta imi sparge venele de la mana dreapta, nu reuseste sa faca nimic, asa ca trece la spart vene la mana stanga, pana la urma face ea ceva ca ma vad cu un cateter pus. Cum ca se intrece durerea pe care mi-o provoaca cu durerea contractiilor, asa de „meseriasa” e tipa. Dr-a tinerica ma tine de o mana si tot vorbeste ceva pe-acolo, apoi imi dau avant pe-oparte pentru epidurala! Ah, in sfarsit o fatza cunoscuta, Alex cumnatul! Ca urmeaza sa simt o piscatura in spinare ok... astept si astept.. ca gata. Gata ce? Gata epidurala! Oh, really?! Nu am simtit absolut nimic, ah, ba da, acele lu’ tanti aia care tot imi spargea venele de la mana, alea da le-am simtit, nu un ac de 100 de km in spinare, pe-ala nu!

Intr-o clipita dispar si durerile e burta, sunt ok, relaxed, dar totusi.. mi-e frig! Ridic capul si pe peretele din fatza mea un ditai aerul cat pentru o hala industriala... aloooo... inchideti frigideru’ ca io is cu cracii goi pe aici, deci again... mooor de friiiig! Si nici nu am apucat sa imi pun sosetele-n picioare, ei lasa, ca se vede pedichiura macar!

Bon, incepe treaba cu tipa tinerica... da-i push. Cum? Asa? Da.. mai tare mai nush cum... pai eu de unde sa stiu? Respir bine? Sa imi amintesc din ce citeam.. oare asa se face? Tre’ sa te concentrezi asupra abdomenului si nu tine aerul mult, sa nu iti sara ochii din cap, ok... da-i si da-i dar nimica.

In cateva minute vaz o chipie cu TinkerBell, ah, e doctora mea! Imi vine sa ma scol sa o pup dar imi dau seama ca e cam greu de miscat. Se baga la conducere, ia fraiele de cap, tipa tinerica era pe planul doi acum, dar nu se supara. Face niste manevre, hmm, Daris se pare ca adormise. Da, adormise ca nu mai simteam eu nici o contractie ca sa mai imping (tipa de garda ii zisese lui Alex ca e doza de expulzie, cand de fapt nu era chiar asa, deci eram „fumata” bine eu, nu mai simteam mai nimic). Il pune pe Alex si pe dr. tanara sa se suie pe burta mea, sa impinga, booon, la care eu mai ridicam capul asa din cand in cand si ziceam: „eu ce fac acu’?”, dar dr-a mea, relaxata ca de obicei: „tu nimic, odihneste-te”. Ok taica, o cafea nu serviti, si o telecomanda? In loc de frigiderul asta care imi conserva peleu la -20 de grade mai bine bagati un TeVeu sa vaz si io ceva bun! Nu merge. Cea tinerica cam crispata nitel, dar doctora mea, relaxed, nu-i bai!

Discutii intre doftori: „Are oxitocina pusa?” „da.”

Apoi „Dani, la ce ora ai mancat?”

„Pai pe la 9, dar am dat la boboci inainte sa ies din casa!” (era vreo 3 am)

„Si Snickersu’?”

„Pai nu am apucat sa il mananc, il am in bagaj! De un’ sa stiu eu ca astia ma arunca direct in sala de nasteri si nu mai am travaliu pe-aici!”

Apoi reiau ei intre ei: „Glucoza, ca daca nu e mancata nu are de ce sa prinda oxitocina, e degeaba”, tipa tanara „ooh, aaah nu stiam”

Iar mai dau de 2 ori push push nu merge.

Vine dr mea cu vrajitoriile ei, scoate neste prafuri magice si zice: „dati-i un sfert de pastila de asta, in juma de ora iese singur copilul” Se mira unii altii, inghit io pilula, imi adun asa o gura de saliva caci nu aveam altfel cum si asteptam.

Eu eram deja la capitolul autosugestie: ma imaginam pe o plaja unde ma ardea soarele pan’ la carne si ma topeam de caldura. Mai mergea pentru putin timp, desi Alex imi mai pusese niste cearsafuri pe piept si pe maini si mi se mai redusese putin hipotermia.

Aud iar doctora ca povesteste despre cainii ei chihuahua, de cum i-a venit o matza acasa, io stiam toate astea, ceva nou nu e? Ah, si despre baby showerul meu, si asteptam. Mai inoata ea pe acolo sa o caute pe Daris, eu dau semnale ca simt un pic pic una alta. Ea zice, eh sa mai asteptam, io nu tre’ sa fac nimic, iese ea Daria singura. Mai barfesc ei pe unul altul pe-acolo, mai zice Alex despre verisoara lu’ Daris, mai baga un oxigen, mai ridica un cearsaf pe mine, dar eu tot in congelator ma simt.

Dupa vreo juma de ora, da-i.. eu.. push? Ea: da! Si eu imi adun toate fortele (imaginare) si zic acuma gata, vine si .. a venit!!! Vad ca scoate de pe-acolo un trupusor si-un cap cu ochii larg deschisi, la care eu: „que bonita!”

Nu mi-o pune pe piept L o curata, timp in care Alex si dr. cea tanara ii fac poze si videos si mi le aduc in secunda urmatoare sa o vad pe Daris cu ochii cat casa de mari si frumosi! „Oh, tiene ojos de color!” (da, adica albastri na!)

Eu mai stau pe masa, ca tre’ sa ma coase, nu simt nimic, vad doar chipiuta cu Tinkerbell in stanga si in dreapta. Doctora zice: „ah, mi-am uitat ochelarii in camioneta, eu is mioapa!” la care eu: „really?! Si eu care credeam ca ochelarii aia is de forma ca sa se dea mare cu ramele alea Burberry cu cristale de swarovski ” Mai dau o gluma doua, eu tot ce voiam, daca mai stiam ce vreau in acel moment, era sa o vad pe Daris si sa inchida aia congelatorul ca incepeau sa imi clantane dintii... la propriu. Dupa vreo 20 de minute , dr. mea isi ia jucariile si pleaca, adios si ne vedem!

Ma duc apoi in sala de recuperare, cu Daris langa mine, o iau, o analizez, o pun la san, sta vreo ora acolo si incepem o noua viata impreuna!

As mai naste oricand si as vrea ca experienta mea sa se repete inca o data!