Lilypie Second Birthday tickers

Lilypie Second Birthday tickers

14 April 2010

Fair or not

De multe ori inainte de a scrie vreun post stau si ma gandesc: cine citeste, sa nu zic cumva ceva care ar putea ofensa pe cineva, neintentionat, desigur, dar totusi incerc sa evit sa fac gafe de genul. Acum deh, suntem toate amice, ca ne citim una pe alta, avem puncte comune, dar evident ca mai avem si chesti cu care nu suntem de aceeasi parere, asa ca Aviz: tot ceea ce scriu e o idee personala si mai ales... poa' sa fie de moment, e prea posibil peste cativa ani sa mi se para aiurea. So, luv ya all! abrazo

Boon, voiam sa vorbesc despre siblings. Cand e oare cel mai bine pentru un copil sa aiba un frate/sora. Nici prin gand nu imi trece sa mai am acum un copil, si nu ca is impovarata rau, dar nu as vrea. Nu acum. Noi pe Daris "am primit-o" in cel mai magic si dumnezeiesc mod posibil. Nu ca nu am planuit-o, caci am planuit-o, chiar cu o luna de esec, deci nu a fost o intamplare. Dar noi nu ne doream copii. Dumnezeu a lucrat in inimile noastre intai, la amandoi in acelasi timp. Normal ca toti bebeii se nasc intai in inimile parintilor si apoi vin in mod fizic. Dar la noi a fost de la nada la vreau sa vina copila mea! Stiam ca va fi copila, si nu ca rasarise in inima mea, eu nu am avut simturi de astea, ci ne-a spus un mesager de-al lui Dumnezeu, un parinte drag noua. Am si vazut-o oarecum, inainte. In fine, poate despre povestea venirii Dariei o sa scriu vreodata, deocamdata simt ca e ceva prea intim ca sa il pun "pe hartie".

Deci, ziceam despre frati. Cand e "corect" sa aiba un copil o sora sau un frate? Raspunsul cel mai des e "cat mai repede, ca sa fie apropiati de varsta, sa creasta impreuna". E fain ca idee, sau e fain cand sunt mari, dar sincer, eu nu as vrea asa ceva. In afara ca e mai greu deh, cu una cu alta, simt ca i-as fura copilaria Dariei. Poate e aiurea, dar asa imi pare. Ii fur timpul pe care trebuia sa ii petrec cu ea. Nu e vorba ca sunt eu mama buna si petrec timp cu ea, ci e o datorie, TREBUIE sa petrec timpul asta cu ea, nu ca vreau sau nu. Si faza cu "quality time", nu conteaza CAT timp petreci cu CUM il petreci e adevarata, insa nu folosita ca o scuza pentru mamele care ori lucreaza ori pur si simplu nu stau cu copiii lor decat foarte putin. Cred ca daca ar exista un tribunal de copii, cei mari si-ar da in judecata parintii in mod frecvent, si uneori si fratii mai tot timpul. Si ar castiga.

Atunci cand e cel mai bine sa ii faci un fratior? Dupa un an nu, dupa doi? Sau patru? Deja mai sus se considera ca "e diferenta MARE intre ei", nu? Sau cum e fair, sa il lasi fara companie pana la ce varsta? Sa il inveti egoist, asa fara nimeni langa el? Uof!

Cel mai corect e "cand o vrea Dumnezeu". Da, dar daca ma feresc vreun an, doi, patru, cinci, atunci nu mai e ca vrea sau nu Dumnezeu, e ca nu vreau EU. Si daca las sa vedem "daca vrea Dumnezeu".. pai daca El vrea imediat si Eu nu? Tot nu-s fericita, nu?

Fireste ca fiecare familie are propriile preferinte si poate ca nici nu exista un cand e mai bine, cand mai rau, poate ce e bine pentru unii e rau pentru altii. Dar eu simt ca i-as fura copilaria Dariei daca as avea un alt copil foarte curand. Ca sa revenim de unde-am plecat... coqueteo

8 comments:

Clara said...

Noi ne-am gindit ca, undeva, peste vreo 2 ani am vrea inca un bebe. Adicatelea cind Bryce va fii de vreo 3 ani, asa. Vrem neaparat un fratior sau surioara pentru el (barbate-miu mai vrea inca 2, sa vedem, mai negociem).:) Da' inca unul, sigur.
Mie mi se pare foarte greu la inceput, primul an, zic eu, acum, poate ca nici nu sunt "baby type", nu am suficienta rabdare, sunt frustrata ca nu reusesc sa comunic mai mult cu el etc, da' astea sunt pasarile mele; anyway, oricit de greu mi-e acum, stiu sigur ca mai vreau unu'. CE PARADOX!!! Da' perioada asta e combinatie de durere cu placere. Cred ca sunt sado.:))) Glumesc.
One more that's for sure. Cam asta-i parerea mea, pe scurt, ca pot sa dezvolt mult subiectu'. :)
Hai pupici intensi de la o mamica in priza.:)

Mamica Vally said...
This comment has been removed by the author.
Mamica Vally said...

Si noi ne-am tot gandit in ultima perioada daca sa-i facem sau nu un surior sau o fratioara Gloriutzei, dar nu m-am gandit sa scriu despre asta...ne-am tot framantat si ne-am hotarat:sigur ca DA!problema rama e aceeasi ca si la tine: Cand? Cum ziceai si tu, daca sunt apropiati de varsta e si bine si rau - la fel si daca diferenta e mai mare...foarte dificila hotarare si pentru noi...cred ca vom incerca in prima varianta! acum sa vedem cand iese...

Pepitzel said...

Haha, ce faci Vally, scri prostiute? :))

In rest eu plimb ursu'!
(Dahnah, e urs nu rus de data asta!!!:)))

Dahnah said...

mQ, vezi sa nu faca ceva si ursu' prin padure :))
te bagi la next copil? ai vrut sa scrii ca da dar n-ai avut curaju'? :D

Pepitzel said...

Nu mey, va las pe voi de-acu sa duceti torta, I'm done and satisfied, contractul prenup mi-e indeplinit, nu mai am intrebari de-astea grele de raspuns. Doar bazai... cu ursul. :D

Si ca sa fiu si ontopic un pic ;), eu cred ca daca nu se-ntampla, atunci o sa auzi ceasul ala care zice... vreau bebeeeee, bebeeeeee, tic-tac-tic-tac...

happy-mami said...

Ce subiect sensibil de frumos! Eu mi-am dorit foarte mult ca sa nasc natural ca sa pot ramane insarcinata cat mai repede dupa nastere. Dar n-am prevazut atunci alaptarea ar fi metoda contraceptiva. Eu speram sa se intample minunea inca din toamna, sa nasc vara la un an diferenta. Dar nu se intampla cand vrem noi. Dumnezeu stie mai bine cand va fi cel mai bun moment pentru noi, pentru Filip.
Eu cred ca e bine sa fie diferenta de varsta mica, pentru ca cel mare sa nu se obisnuiasca sa fie singur la parinti. In plus, cred ca un fratior e cea mai frumoasa jucarie pe care i-o pot oferi lui Filip.

Dahnah said...

@happy-mami, asa e, Dumnezeu stie cand e cel mai bine pentru voi si pentru Filip! Sa vina cand e mai bine! :-*