A mea, nu a Dariei. Ea e ok daca de fiecare data cand plec pana la bucatarie ii zic unde ma duc, ce fac si ca vin imediat. Cam astea is despartirile noastre, nu prea lungi. Ieri a luat-o in brate o bunicuta de-a ei care o iubeste tare (una señora care are un magazin de unde cumparam noi) si am crezut ca o sa planga, ca a apucat-o val-vartej si a dus-o in "spate" sa i-o arate nurorii. Nu a stat decat vreo 2-3 minute, dar erau numai persoane straine. Nu a plans.
Ei bine, da, exista Separation Anxiety... a mea!!! Pur si simplu nu pot sa stau departe de ea. Cand o fac, vreo jumatate de ora pe la vreun magazin, ma gandesc intr-una, "oare nu plange?". O las numai cu Luis, e singurul in care pot sa am incredere si de obicei nu plange, trebuie sa ma invat.
Inainte ma intrebam mereu daca nu ii era foame, cum statea agatata numai de boob... dare acum nu mai e problema asta, mananca la un interval mult mai larg si in caz de.. poa' sa bage si alta mancare, nu numai lapte.
E aiurea ca intr-un fel as vrea sa mai fac si altceva, de exemplu vreau sa ma uit la un film, am ramas in urma tare cu ele! Dar sa stau 2 ore la cinema nu cred ca as putea, apoi.. daca ma duc, ma duc cu Luis... atunci e exclus. Daca as lasa-o cu mama poate as putea, in rest nu.
Nu imi place sa fiu nici acaparatoare, dar nu stiu cum sa deal cu sentimentul asta.
Ei bine, da, exista Separation Anxiety... a mea!!! Pur si simplu nu pot sa stau departe de ea. Cand o fac, vreo jumatate de ora pe la vreun magazin, ma gandesc intr-una, "oare nu plange?". O las numai cu Luis, e singurul in care pot sa am incredere si de obicei nu plange, trebuie sa ma invat.
Inainte ma intrebam mereu daca nu ii era foame, cum statea agatata numai de boob... dare acum nu mai e problema asta, mananca la un interval mult mai larg si in caz de.. poa' sa bage si alta mancare, nu numai lapte.
E aiurea ca intr-un fel as vrea sa mai fac si altceva, de exemplu vreau sa ma uit la un film, am ramas in urma tare cu ele! Dar sa stau 2 ore la cinema nu cred ca as putea, apoi.. daca ma duc, ma duc cu Luis... atunci e exclus. Daca as lasa-o cu mama poate as putea, in rest nu.
Nu imi place sa fiu nici acaparatoare, dar nu stiu cum sa deal cu sentimentul asta.
5 comments:
Cred ca ai nevoie de cineva din familie in care sa ai 200% incredere. Asa cum ziceai, mama ta, sau cineva din familia lui Luis. Noi, din fericire, ii avem pe parinti lui Evan, care fie vin la noi si stau cu Bryce, fie mergem noi la ei si il lasam acolo pentru citeva ore.
Nu cred ca poti sa te desprinzi mental de tot de ea, eu ma gindesc tot timpul la al meu si mi se pare normal.
Dar, boy oh boy, orele alea pe care le petrec cu al meu sot sunt de nepreteuit, de asemenea. :))
Va pup si sper sa vorbim despre filmul pe care l-ai vizionat cit de curind.
Oh, Clara, problema e ca ma simt nush cum si cand ramane Dari cu Luis... desi stiu ca el se descurca fie ce-o fi. Cand ma duc la film trambitez imediat, fii sigura :)
Pupam si noi.
Cunosc sentimentul, nici eu nu l-as lasa cu altcineva in afara de tati. Eu ti-as sugera sa incerci sa mergi la film cu o prietena/ cumnata si sa ii lasi pe Dari si
Luis faca o plimbare singurei. Eu asa am intrat prima oara la film. In prima parte am stat cu ochii pe telefon si am schimbat sms-uri, apoi m-am relaxat. Acum abia astept sa merg iar. M-am obisnuit!
Da, o bunica e perfecta,daca o ai aproape,eu am noroc cu mama,de fiecare data cand am nevoie sa plec undeva vine buni si ne salveaza.Si lui Mark ii place foarte mult cu buni.Cu taticul nu a ramas niciodata(din motive de sanatate:nu avea voie sa ridice mai mult de 2 kg,si Mark = 9 kg)dar cum tati e mai bine acum urmeaza sa experimentam.Sunt prieteni foarte buni,deci cred ca va fi ok.
Si eu ma simt ciudat cand nu e cu mine si sunt mereu cu ochii pe telefon, chiar daca stiu ca e in siguranta.Nu as putea sa-l las cu o persoana straina.Nu inteleg cum unele mame se intorc la job-uri,si lasa puiutii cu bone necunoscute de la cateva luni.
Te inteleg perfect,eu simt ca trebuie sa fiu mereu langa el, oare gresesc?
@Dani, gresit nu e nimic asta e clar, fiecare face cum simte, hehe, asta e cu bebeii.
Insa eu de exemplu as vrea sa pot sa o las pe Daris un pic cu cineva, as vrea ca alea 2 ore afara sa nu ma simt nici vinovata, nici sa stau numai cu ochii pe telefon. Cred ca o sa reusesc, fara sa ma simt mai buna sau mai rea decat alte mame, dar o sa o iau step by step :)
By the way... am apucat sa vad "Avatar".. dar acasa si in mai multe reprize, dar oricum, e ceva.
Faza e ca acum mi-a venit chef iar sa ma uit incontinuu la filme, pacatu' meu :D
Post a Comment